Malta cea toridă

     Dacă vă întrebați cum e Malta vara și de ce nici naiba nu recomandă concediu sau city break în august, vă spun eu pe scurt în patru cuvinte: Este spectaculos de cald! 

    În continuare puteți citi varianta mai lungă, dar plină de surprize plăcute, despre cum să (nu) iți petreci cele mai toride zile din an în Malta și/sau surorile ei mai mici Gozo, Comino și Cominoto.

    Conform zicalei "La pomul lăudat să nu mergi cu sacul", am ajuns in Valletta, capitala Maltei, destul de circumspectă. Toate ghidurile și blogurile de călătorie pe care le-am citit prezentau în culori calde atracțiile insulei. Așa cum am bănuit, multe s-au dovedit pierdere de vreme și de bani, dar au fost și câteva locuri care au meritat transpirația (la figurat, dar mai ales la propriu). Înarmați cu ochelari de soare, pălării, cremă SPF 50 și apa, am pornit să batem insulele. Un top 10 al locurilor care m-au impresionat ar fi următorul (nu neapărat în ordinea preferințelor, ci în ordinea în care le-am descoperit, deci citiți până la sfârșit):

1. St. Peter's Pool - o plajă frumoasă datorită formațiunilor stâncoase. Noi am ajuns cu barca (rapid, ieftin și frumos) și probabil și asta a contribuit la farmecul locului. Accesul cu mașina am citit că nu este foarte facil, și la asta s-ar fi adăugat și mersul prin soarele arzător pe un drum arid și stâncos. Dacă faci abstracție de ghiolbanii (care se pare că nu lipsesc de pe niciun litoral) care ascultau muzică tare, săreau, se filmau etc, apa este fantastică, înoți braț în aripă cu peștii, iar stânca, sincer stânca mi-a rămas la inimă. Dacă ar fi să mă întorc vreodată în Malta (cu siguranță nu voi mai alege luna august) aș face-o numai pentru acest peisaj selenar.

 2. St John Co-Cathedral - nu am nicio chemare bisericească, dar pot admira cu inima deschisă lăcașuri de cult cu o arhitectură sau cu un interior deosebit. Catedrala asta nu spune nimic văzută de afară, dar interiorul te copleșește. Dacă reușești să îți iei ochii de la pereții auriți, poți admira pe tavan diferite tehnici de pictură. Atenție  și la podea, căci calci pe un mare cimitir - cca 400 de morminte ale cavalerilor. Iar cireașa de pe tort (sau bomboana de pe colivă, ca să fim în ton) o reprezintă o pictură de Caravaggio. 

 3.Casa Rocca Piccola - un fel de Casa Jecza din Timișoara. Dar cum probabil multă lume nu are acest reper, vă recomand să le vizitați pe amândouă :) Casa este originală pentru că, deși este locuită, este vizitabilă. Interiorul este un amestec de stiluri, fiindcă 9 generații de aristocrați au locuit aici, și în plus, se pot vizita și adăposturile subterane din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.

4. Hal Saflieni Hypogeum - după zile întregi de fiert în suc propriu pe străzi cu clădiri încinse, ai zice că nu mai ai chef să vezi pietre și situri arheologice. Dar asta este subteran, este foarte, foarte, foarte vechi și ai nevoie să îți rezervi din timp bilet, căci altfel nu poti intra. Când am ajuns acolo, am înteles de ce intră doar 10 persoane pe oră în acest cimitir pe 3 niveluri. Nu doar pentru că este mic și îngust, ci pentru că îl prezervă, pentru că încearcă să păstreze o temperatură și o umiditate constantă. Mi s-a părut extraordinar că situl datează din 4000 î. H. și că prin eforturile specialiștilor va continua să existe. Nu ai voie cu nimic înauntru: nu bagaj, nu apă, nu telefon. Doar ghidul audio. Prezentarea este extraordinară, atât audio, cât și video. Dai 35 euro, dar este o experiență unică (spre deosebire de alte muzee și colecții).

    Restul locurilor pe care le-am vizitat în Malta primesc un mare NU de la mine. Și asta nu pentru că aș fi eu pretențioasă (deși chiar sunt), ci pentru că în mod realist raportul preț/ofertă lasă de dorit. De evitat: War Museum, The Palace Armoury din Malta, Malta National Aquarium, orașul Mdina, orașul St. Julian's. Nici mâncarea din Malta nu m-a dat pe spate, dar am savurat o apă plată sau un pahar de vin la numeroasele baruri de pe straduțele Vallettei, unde în fiecare seară se cânta jazz sau diverse cover-uri, iar atmosfera mi-a amintit de New Orleans.

    Insula Gozo mi s-a părut mult mai ofertantă. Multe locuri de văzut pe pământ, pe apă, pe sub apă :), arhitectură diferită, mâncare mai bună. Nu am apucat să facem tot ce ne-am fi dorit, dar cred că am făcut alegeri mult mai norocoase și am văzut cam ce era important de văzut.

5. Plaja Ramla și peștera Calipso din insula Gozo - în sfârșit o plajă cu nisip și de dimensiuni rezonabile! După plajele din St Julien's minuscule și murdare și după malul stâncos de lângă Marsaxlokk, această plajă, de altfel cu nimic deosebită (în afară de faptul că nisipul e roșu și că autoritățile au o campanie anti atuncat țigări pe jos), dacă aș face o comparație cu litoralul românesc, ne-a facut să ne petrecem câteva zile bune aici. Plaja este înconjurată de dealuri stâncoase, iar de undeva de sus îmi facea cu ochiul o peșteră. Deși citisem că se ajunge acolo pe drum, cu mașina, m-am avântat să urc până sus pe poteci abrupte, direct de pe plajă. Ce îți poți dori mai mult când ai plajă și cățărat la 20 minute una de alta? E adevărat că am făcut saună până la peșteră, dar am savurat cu totul altfel priveliștea, altfel decât dacă aș fi ajuns comod, cu mașina.

 6. Salt Pans - pe coasta de vest a insulei am admirat "tigăile" cu sare, locuri săpate în mal, unde se adună apa de mare și peste vară se lasă la evaporat pentru a se cristaliza sarea. Peisajul este special. Contrastul cromatic și formele geometrice te lasă pur și simplu cu gura căscată. E un fel de pace pe care nu am găsit-o în alte locuri.

 7. Ta'Pinu Basilica - departe, între dealuri, se ridică o biserică, loc faimos între credinciosi, loc unde s-au întâmplat minuni și unde poți trimite o scrisoare către ceruri pentru a-ți fi mai bine. Arhitectura este maiestuoasă și în interior sunt afișate numeroase dovezi ale minunilor înfăptuite. Cu siguranță această biserică îți dă iluzia că aici esti mai aproape de divinitate ca în alte locuri. Pot spune că o mică minune s-a și întâmplat, căci acolo am intrat în vorbă cu un localnic care ne-a vândut miere și un pont despre cum să ajungem într-un loc fain și retras de pe insulă. Dar este nevoie să crezi și să fii deschis. Căci am mers pe drumuri interzise, sparte și pustii, de nu ai fi crezut că acolo este un loc turistic. Și am ajuns într-o vale minunată.

 8. Ghasri Valley - un mare canion în care marea se insinuează calmă, lăsând la intrare zbuciumul și vuietul. Aici ne-am scaldat în albastru-verde pal și în sunetul nelipsit al cicadelor din tufisurile de pe stânci, nu în muzică bumți bumți fără sens și/sau sunet de motoare de bărci. Accesul este greu, mașina se vaită pe drumurile sparte și în rampă/pantă, plaja este îngustă, plină de pietre și cu umbră puțină, trebuie să vii de acasă cu apă/bere, bașca trebuie să cobori 85 de trepte până la mal, dar nimic din toate astea nu știrbește frumusețea locului.

 9. Blue Grotto - o serie de peșteri marine de un albastru spectaculos, așa cum spune și numele și cu formațiuni stâncoase maestuoase. Un ochi ager poate deosebi între stânci un crocodil și chiar o figură umană cu ochi și limba scoasă (remeber Rolling Stones). Noi am avut noroc de o mare agitată, așa că am simțit de toți banii (4 euro) puterea valurilor furioase lovindu-se de stânca neînduplecată. Ce să zic, fotografiile clar nu fac cinste locului, așa că o plimbare este un must have a experienței Malta-Gozo-Comino-Cominoto.

 10. Blue Lagoon - ultima și cea din urmă este o plajă de pe insula Comino, unde apa mării are o culoare deosebită (asta dacă nu ești deja obișnuit cu plaje exotice). Am rămas surprinsă să descoper că există o culoare specială pe cercul culorilor (artiștii stiu despre ce vorbesc) cu numele ăsta. Trebuie să te trezești devreme ca să ajungi pe insula Comino și să te poti bucura de plajă și înot. Poți chiar spiona peștii și poți face o excursie înot pe mini insula Cominoto. Inclusiv acolo se poate face plajă și se poate explora înot o peșteră, ceea ce am și făcut, cu o încântare de copil mic. Pe la 10-11 vin hoardele de turiști și cele două insule devin neîncăpătoare, un fel de Mamaia, cu muzică de la toate tarabele, șezlonguri scumpe, mâncare proastă, apă murdară. În ciuda acestor aspecte, farmecul plajei nu poate fi trecut cu vederea.

Dacă încălzirea planetei, Covid-ul și alte nenorociri ne vor mai permite să călătorim și să vedem lucruri faine pe planetă și dacă drumurile voastre trec prin Malta, închei cu câteva recomandări:

- în Malta se circula bine cu autobuzul (nu e nevoie de mașină decât dacă vrei să te complici cu traficul și cu parcarea) și se stă comod la hotel (recomand cu căldură hotel Barrister în Valletta)

- în Gozo este ideal să mergi cu o mașină închiriată, altfel stai în căldură și aștepți autobuzul, care autobuz nici nu ajunge la toate plajele și nici nu poți merge pe străduțele rurale și automat nu întelegi farmecul insulei. Referitor la cazare, aș zice că e recomandabilă închirierea unui apartament, este mai ieftin ca la hotel și te poți organiza mai ușor (pentru extuziaști - poți face chiar o ciorbă de pește, cu pește proaspăt de la piața de pește)

- este de evitat traversarea între insule în weekend, căci coada la ferry este uriașă.

-  dacă aveți puțin timp la dispoziție, iată un top trei al locurilor de vizitat (bonus, că ați citit până aici):  Salt Pans, Gahsri Valley și St. Peter's Pool.

    Au rămas o gramadă de lucruri nespuse, dar sunt sigură că veți completa voi, cei care aveți curiozitatea să explorați acest colț de lume.