Primii pasi pe strada principala nu m-au convins: un simplu orasel de coasta (desi al treilea oras ca vechime din statul Carolina de Nord), mi-am zis, magazine, localuri cu specific, vase ancorate etc. Dar avansand in interiorul orasului, fiecare detaliu de arhitectura, peisagistica gradinilor si vechiul cimitir m-au facut sa-mi para rau ca nu mai mult timp la dispozitie.
Fiecare casa avea ceva deosebit: fie scoici folosite in loc de pietre ornamentale, fie numarul casei plasat pe trepte, nu pe perete, sau un cal in gradina (cal de mare). Spre deosebire de New Bern, unde peluzele se desfasurau neingradite in jurul caselor, aici gardulete albe inconjurau gradinitele mici si umbroase din preajma fiecarei case istorice. Din loc in loc puteai arunca un ochi in interiorul mobilat cu stil, ce purta invariabil patina timpului.
Curand am ajuns la una dintre primele atractii turistice, conform Trip Adviser: cimitirul. Monumentele funerare sunt deosebite, la fel si gradina care gazduieste cimitirul. Nu mi-am dat seama daca mormintele erau mai vechi decat copacii sau viceversa.
La intoarcere am admirat ambarcatiunile ce strajuiau malul - foarte multe si foarte
variate, de la vase vechi tip pirat, la case plutitoare, de la
ambarcatiuni rapide, la vase mari si luxoase.
Un anunt imbietor
ne-a convins la o plimbare pe bratul format de ocean, zicand ca vom
vedea cai salbatici si delfini. Caluti au fost...vreo 2 si nu asa
frumosi ca cei din Padurea Letea, iar delfinii erau doar cei desenati pe
diverse vase de croaziera :) In apropierea portului pescarusii si-au luat zborul spre ocean.
Beaufort este alegerea perfecta daca iti doresti o viata tihnita la
malul oceanului. Plimbandu-ma pe stradute, mi-a fost greu sa imi inchipui
ca aici au locuit pirati, ca familiile de aici au si ele
dramele lor si ca viata are totusi un curs "normal".
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu