Nu mai vazusem oceanul pana acum. Aveam asa..o emotie...asa cum ai de fiecare data cand faci ceva pentru prima oara. Ei bine, cand am ajuns pe faleza din Etretat, am fost complet zapacita: valurile se spargeau cu zgomot de mal, vantul batea intens, stancile se vedeau impozante in zare, pescarusii stateau sa pui mana pe ei, malul era plin de pietre mari si rotunde (nu ai voie sa iei pentru ca protejeaza malul de eroziune), iar zona descoperita de reflux era un spectacol vizual in sine.
Despre oras nu pot spune mare lucru, caci am stat aproape doar pe faleza. Pot spune ca este foarte cochet, cu casute cu acoperis din stuf si flori in curte si chiar pe varful casei.
Ca sa parcurgi faleza de la un capat la altul, sa bei o cafea, sa asculti vantul si valurile, sa te uiti la oameni si la pescarusi si sa explorezi grotele ai nevoie de cateva ore bune.
Etretat nu seamna chiar cu nimic din ce am mai vazut. Pot spune ca am mai adaugat pe lista un loc drag sufletului meu.
Despre oras nu pot spune mare lucru, caci am stat aproape doar pe faleza. Pot spune ca este foarte cochet, cu casute cu acoperis din stuf si flori in curte si chiar pe varful casei.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu