Ne vedem la Pastele cailor...

Adica la Targoviste, acolo unde, din 1998, comunitatea bulgara organizeaza sarbatoarea primaverii: sfintirea cailor - ajutoare de nadejde la muncile campului.

In prima sambata din Postul Pastelui, in sambata Sfantului Toader (de unde vine si denumirea de "Tudorita"), dupa slujba religioasa in care se sfintesc caii, copii si batrani, oficialitati si invitati, romani si bulgari se aliniaza de-o parte si de alta a strazii pentru a urmari concursul dedicat frumusetii si indemanarii echipajelor de gospodari-calareti si atelajelor.
Anul asta a fost foarte frumos, plin de soare, plin de culoare, plin de viata si plin de fotografi si de televiziuni care incercau sa suprinda ce a mai ramas din traditia locului, caci nu a mai ramas mare lucru....
In timpul pregatirilor si in pauzele dintre probele de concurs am stat de vorba cu oamenii si am descoperit ca din pacate copii nu au invatat si nu vorbesc bulgareste si unele fete din ansamblul local au facut play back in timpul spectacolului, tinerii participanti la concurs erau imbracati in blugi si in camasa traditionala pentru ca "e prea cald afara" (sau poate pentru ca asa e cool) si nu stiau cum se numesc hainele si modelele cu care erau imbracati.

 

Satul nu mai are cai si in concurs au fost doar 13 echipaje, iar un cal cu care m-am imprietenit avea 20 de ani. Discutand cu o mamaie de 85 de ani am aflat ca familia ei nu mai are cai de cativa ani, dar in schimb au 2 masini in curte.

Pentru oaspeti atmosfera a fost una de sarbatoare sateasca, dar pentru localnici a fost un prilej de competitie, sicane si mici rautati. Din cand in cand se mai auzea: Uite-l si pe-al lui Pintilie....De ce i-o fi dat 9 ca n-a varsat nicio sticla cu pamant...Hai domnu Zaharia, sa fim oameni...Important e sa participi, nu sa catigi...etc etc

 

Prilej de mandrie locala nu au fost doar caii ci si cocosii si gainile crescatorilor, in curtea caminului cultural fiind si o expozitie de oratanii de rasa.

 

Dupa concursul pentru cai - parada si prasit, au urmat dansuri si cantece ale ansamblurilor locale si invitate. Dincolo de problemele tehnice, de lipsa de organizare si de frigul din caminul cultural, mi-a placut mult, caci traditiile bulgaresti au un farmec aparte.

 Deci, sa ne vedem la Pastele Cailor zic, la urmatoarea editie.