joi, 28 iunie 2012

Castelul Cantacuzino - Busteni

Pana de curand nu ii intelegeam pe japonezii care mergeau cu Nikoanele de gat si vizitau locuri prin vizorul aparatului, pozand tot ce misca. Dar zilele trecute am vizitat Castelul Cantacuzino de la Busteni si brusc nu m-am putut abtine din fotografiat, caci panorama, peisajul si arhitectura mi-au taiat rasuflarea. 
Surprizele placute au inceput chiar de la intrarea in muzeu - portarul era foarte politicos, fara sictirul, nepasarea sau acreala caracteristice angajatilor din muzee. (Secretul este ca muzeul este privat). Si ghidul mi s-a parut la fel de ok, desi poate mi-ar fi placut sa zabovim mai mult asupra unor lucruri si sa nu spuna discursul asa..ca pe poezie.
Cum intri pe alee se vede gradina si in dreapta se inalta falnic castelul. Gradina castelului este mare, frumoasa, reconfortanta: alei, fantani, bancute si o grota antropica, in care poti intra sarind din piatra in piatra.


Ajunsa in fata castelulul am cazut in extaz in fata panoramei si am avut tot felul de fantezii (gen valsul miresei  pe terasa din fata castelului). Am continuat explorarea in curtea interiora a castelului, m-am suit in turn si m-am jucat cu motanul (de rasa si nobil desigur :)) )

Interiorul castelului, in schimb, nu este foarte ofertant: toate camerele sunt goale, cu aspect lugublu, cu un verde bolnav pe pereti (din vremea cand castelul a fost sanatoriu TBC). Vestea buna este ca va fi renovat si ca va arata spendid, asa cum se poate vedea in zonele decapate de pe pereti. 


Salonul principal impresioneaza totusi prin picturile de pe pereti, vitraliile , usile sculptate si feroneria originala. La fel de mult mi-au placut si scarile interioare.(mare om, mare caracter arhitectul Grigore Cerchez)


Am savurat linistea si pacea locului si am felicitat in gand proprietarul pentru modul cum se prezinta acum castelul si pentru ce vrea sa faca in continuare. Cei 30 de lei pe care i-am dat (intrare + foto ) s-au meritat pana la ultimul banut.
Cu siguranta voi reveni aici. Poate nu cu rochia de mireasa, dar cu siguranta voi bea cel putin o cafea pe terasa data viitoare :)