
Am vizitat cateva cimitire in ultimii ani. In unele te puteai plimba si fotografia, dar lumea se uita ciudat la tine pentru ca erai intr-un cimitir si doar ciudatii fac poze "Mortii". In altele trebuia sa intri pios si sa te ascunzi de gardieni daca voiai sa faci o fotografie. Doar in Nottingham, Marea Britanie, am gasit un cimitir-parc, in care ai voie sa iti faci de cap (dar cu cap - Please respect these grounds and facilities), ai voie sa iti plimbi chiar si cainele. E verde, e mare, ai ce vedea, caci totul are o poveste si nicio placa nu seamana una cu alta. Singurul inconvenient este ca nu sunt banci, dar oricum la ei nu e interzis sa stai pe iarba. Am vazut placi funerare inalte si subtiri, placi mici, abia iesite din iarba, urne si statui, vreo 2 cruci. Toate simple, nimic impozant, in ciuda importantei functiei sau activitatii omului respectiv.



Acest cimitir mai are o particularitate: nu e randuit, ca in majoritatea cimitirelor pe care le cunoastem. Placile sunt uneori aliniate unele langa altele, alteori sunt razletite. Unele sunt in picioare, altele sunt pe orizontala.

M-a impresionat modestia si naturaletea locului, stilul si vechimea. Este un loc in care mi-a placut sa ma odihnesc.