marți, 31 martie 2009

Bruxelles - trăiască berea în care m-am născut!

Bruxelles a fost la începutul lui decembrie. Frumos, feeric luminat, fiecare magazin altfel împodobit (diferite între ele şi diferite de tot ce vezi în România). Bunul gust era la el acasă. Păcat că vremea era de toamnă: ploaie mocănească.

Dar am rezolvat acest mic amănunt cu bere. Bere albă. Weiss bier băută într-un local deosebit....un teatru de păpuşi. Când am intrat acolo era linişte: barmanul, o fată, 2-3 muşterii şi o pisică. După prima bere era tot linişte, dar brusc s-a umplut de lume. Pasămite era pauză între actele piesei de teatru şi oamenii coborâseră să bea o bere. Isn't it cool???!!!!

Ce altceva m-a impresionat? Păăăăăăi....desigur că am vizitat Atomium. Vedeţi voi monstrul ăla de construcţie? Eu chiar am urcat în el şi am vizitat muzeul dinăuntru, am trecut din bilă în bilă. Din păcate nu am putut admira panorama pentru că era ceaţă şi era şi seară.


Ciocolata nu m-a impresionat, panorame am tot văzut din diferite turnuri şi turnuleţe, dar aş reveni oricând în Bruxelles pentru o bere. Neapărat albă :)

luni, 30 martie 2009

Nottingham - town of Antichrist

Până la experienţa de neuitat de la Nottingham avem un pic de povestit...

Plecarea spre Nottingham a fost excitantă: plecam din nou într-o ţară nouă după mult timp (aproape un an) şi plecam într-un proiect, primul meu proiect la noul meu job (Gameon). Deci trac mare.


Binenţeles că ne-am oprit la Londra. A fost un tur de forţa. Am vizitat tot ce se putea vizita în câteva ore: palatul, turnul, roata, Tamisa, un parc. Era în ianuarie şi m-a frapat ca pomii erau înfloriţi, în parc erau ghiocei şi animale şi păsări în libertate. Ca să nu mai zic că fetele pe stradă erau în balerini şi fără şosete în timp ce eu eram cu şuba pe mine :)


Într-un târziu, extenuaţi, am luat trenul spre Nottingham şi când am ajuns acolo ne-am...rătăcit!!! Închipuiţi-vă doi indivizi zgribuliţi de frig, morţi de foame, cu ochii cârpiţi de somn, tragând de trollere in the middle of nowhere. Pentru că acolo eram. Reuşisem să ieşim din oraş :))

Nişte oameni de treabă, puţin cam veseli, care se retrăgeau dintr-un pub ne-au îndrumat spre hotel. Iar în hotel a fost raiul pe pământ, baia şi patul nu mi s-au mai părut de 4 stele, ci de 40 :).

De a doua zi a început munca, dar trecem sub tăcere aceste mici amănunte ale vieţii, cele 8 ore pe zi în care facem diverse lucruri pentru bani.

Şi toată povestea asta ne aduce în ultima seară în care gazdele s-au gândit să mergem într-un club să sărbătorim rezultatele întâlnirii. Clubul era....o biserica, o catedrala!!!! Dacă sunteţi amatori de inedit, dacă sunteţi atei...GO! (The Pitcher and Piano). Este un local foarte faimos, chiar atunci când am ajuns noi, erau acolo nişte autocare care descărcau oameni care veneau special să se distreze în acel....locaş. Românii sunt oameni cu frica lui Dumnezeu, am crescut într-un mediu relativ religios, deci mi-a fost greu să accept că oamenii au avut simţ practic şi au transformat o clădire, care nu mai era demult folosită în scopul în care fusese creată. Poate e timpul să depăşim nişte prejudecăţi.....


duminică, 29 martie 2009

Delphi - o vară toridă

Nimic nu m-a pregătit pentru ce avea să însemne Grecia. Oricâte lucruri ai citi despre..nu este ca în realitate. Cum a fost pentru mine? First of all a fost Atena....caldură mare mon cher, căldură mare. Am vizitat pietrele faimose ale Atenei şi apoi am vizitat şi faimoasele pietre din Delphi. Personal nu sunt impresionată de atracţiile Greciei, România are un relief un relief şi o climă extraordinară. Dar extraordinar este ceea ce au reuşit oamenii cu puţinul pe care îl au. Piatră peste tot unde te uiti. Şi măslini. Şi marea....


Am fost în Grecia în delegaţie, trimisă de CPPC, deci cu munca, dar a fost aşa o atmosferă de vacanţă: am vizitat, am înotat în Marea Ionică, am mâncat smochine culese cu mâna mea din smochin.

Concluzia vacanţei în Grecia a fost spusă de colega mea Adina, după o zi de vizitat pietre şi de mers prin tărâna torida. Eram în camera de hotel, în cearceafurile răcoroase şi ea a murmurat satisfăcută: În Grecia, până şi în pat e frumos!

sâmbătă, 28 martie 2009

Budapesta - călătorie iniţiatică

Încă simt emoţiile primei călătorii cu avionul, emoţiile primei ieşiri în afara ţării. Îmi amintesc şi zâmbesc....prima dată când am simţit adrenalina pe un motor, prima dată când am cântat la baterie (veyi KMA on drums), prima dată când am făcut nr 1. pe strada şi m-a văzut toată lumea :). Au fost 2 săptămâni pline de muncă (am fost într-un schimb de experienţă, trimisă de CETTI), pline de oameni, pline de nou. Prima dată când am făcut fotografii (fără să ştiu că va deveni o pasiune). Prima dată când am fumat narghilea. Şi sunt sigură că mai sunt lucruri pe care nu mi le amintesc acum.

Despre Budapesta nu o să spun că este un oraş frumos, este extraordinar. Cel mai mult m-a impresioant metroul, este foarte adânc. :) Cel mai mult mi-a displăcut limba maghiara. În 2 săptămâni nu am învăţat nimic, deşi amicii mei de acolo au fost bine intenţionaţi :))(vezi înjurături în maghiară)

video video